NOUTATI DE LA HOME OFFICE

14 November 2006


The Government has announced that it will provide workers from Bulgaria and Romania with gradual access to the United Kingdom's labour market post-Accession. In order to do so, the Government will bring forward secondary legislation that will place restrictions on nationals of those countries? access to the labour market.


From 1st January 2007, as European Economic Area (EEA) nationals Bulgarians and Romanians will be able to move and reside freely in any Member State. They will not require leave to enter or remain to reside legally in the UK.


They will have a right of residence in any Member State for their first 3 months of residence on an unrestricted basis and remain legally resident in that state as long as they wish if exercising a treaty right as a student, a self- employed person, or if not economically active and self-sufficient . But they will not have a right to reside as a worker.


Bulgarian and Romanian Nationals wanting to work in the UK will still need to obtain permission to work before starting any employment.

Full details on how to apply will be posted on Home Office website (www.homeoffice.gov.uk) once regulations have been laid and agreed by parliament. Application forms and application guidance will be provided before accession on 1 January 2007.

Worker Authorisation Scheme


We will require that workers from Bulgaria and Romania will, except where they are exempt from the requirement, obtain a work authorisation document before they commence employment in the United Kingdom.


Those qualifying for such a document will generally be those skilled workers who meet the criteria for the issue of a work permit under the existing work permit arrangements.


However, work authorisation documents will also be issued to lower skilled workers coming to undertake seasonal agricultural work and employment in the food processing sector. Existing schemes for lower skilled work in these sectors will move to being restricted to workers from Bulgaria and Romania.

Working without permission

1. It will be an offence for an employer to employ a Bulgarian and Romanian national who is subject to the requirement to hold a work authorisation document but does not have one, or who is undertaking work other than that specified in the document.

2. The individual will also commit an offence in these circumstances. Legislation will provide for prosecution of this offence, but also a waiver of prosecution if the individual agrees to the payment of a fine.

http://www.workingintheuk.gov.uk/working_in_the_uk/en/homepage/news/announcements/2.html?

AI INTREBARI?

scrie pe adresa noastra romanipetarambritanic@yahoo.co.uk

IOANA JOCA

Ioana Joca este o regizoare de origine română care trăieşte actualmente in Irlanda. Născută în Cluj-Napoca în 1979, Joca se mută la Constanţa la vârsta de 4 ani. Studiază timp de 4 ani Jurnalistica în Bucureşti. În 2003, la scurt timp după absolvirea facultăţii, primeşte o bursă de la Uniunea Europeană. Cu această bursă va lucra timp de 14 luni în Saarbrucken, Germania. Cu ajutorul unei a doua burse de la EU şi cu cel al companiei britanice de film Flechette Films, Joca realizează filmul ei de debut Bunicii, un documentar despre proprii bunici care locuiesc în Poşaga, Transilvania. Filmul a primit în noiembrie 2005 două nominalizări ale Academiei Britanice de Film şi Televiziune BAFTA din Scoţia. În momentul de faţă Joca continuă să lucreze ca jurnalistă şi regizoare independentă. Totodată, ea este consultanta pentru România a industriaşului britanic Per Lindstrand.



"The Grandparents" : background, evolutie"The Grandparents: the story about two people and a nation": Scotia 2005, 35 min, documentar
Povestea bunicilor mei este povestea unei generaþii. Acea , cum spunea Mircea Eliade, care a trebuit sã înfrunte trei regimuri politice: monarhia, comunismul ºi capitalismul. O generaþie care a trecut prin multe ºi a rãmas cu foarte puþin - statul le oferã acum amândurora un ajutor social lunar de 500.000 lei.
Acest film, realizat in patru- regizor, producator, cameraman si editor, este important pentru cã poate fi o carte de vizitã pentru cultura autenticã din Est. În plus, cei care fac parte din generaþia bãtrânilor romani nu li s-a dat pânã acum ocazia de a fi ascultaþi.
Bunicul meu mi-a spus de multe ori în timpul filmãrilor: . Acest film este ºansa de a da, graþie lor, o poveste frumoasã restului lumii.
In noiembrie 2005, filmul a fost nominalizat la doua premii BAFTA-Scotland. Evenimentul este singular, eu fiind prima romanca din Marea Britanie care sa fie nominalizata de doua ori la BAFTA.
Cum a fost la BAFTA? Am reuºit sã-l cunosc personal pe producãtorul Iain Smith, cel care a adus în România prima producþie Hollywood, . Cât despre premianþi...Cei care au câºtigat au luat aur. Cei nominalizaþi au luat bronz. Eu sunt singura nominalizatã de douã ori. Ca atare, am primit argint!
* Desi recunoscut international, "The Grandparents" a fost refuzat la Festivalul Internaþional de Film "Transilvania" (TIFF) 2005, fãrã un motiv clar. Sincer, am crezut cã obiectivul principal al TIFF-ului este sã sprijine tinerele talente, mai ales cã documentarul meu se potriveºte exact cu profilul festivalului. E un film despre inima Transilvaniei.
** Un film are un destin singular. Sper ca nominalizarea la BAFTA sa fie inceputul, si nu incununarea (a se citi sfarsitul) acestui film. Ca atare, sper ca 2006 sa fie un an bun in care filmului sa i se recunoasca meritele. Mai sper ca institutii romanesti de cultura din afara tarii sa ia in considerare "Bunicii" in programul lor cultural din 2006. Ma gandesc in special la Romanian Cultural Centre din Londra. "The Grandparents" are nevoie de ajutor si promovare nu doar fiindca e un film sensibil despre o Romanie necunoscuta Vestului, ci si pentru ca 2006 e anul de dinaintea doritei aderari la UE. Asadar, filmul are nu numai valoare artistica, ci si educativa.
Despre mine
Am terminat Facultatea de Jurnalisticã din Bucureºti în 2002 ºi am ales sã emigrez imediat ce am obþinut o bursã integralã de la Comisia Europeanã (CE), Departamentul pentru Educaþie ºi Culturã.
Un an am stat în Germania, unde m-am ocupat de coordonarea unui festival de film itinerant. Am cãlãtorit la Luxemburg, în Franþa ºi Belgia. La sfârºitul lui 2003 am mai primit o finanþare tot de la CE, bani cu care am fãcut filmul "The Grandparents".
Nu mi-a plãcut niciodatã sã fiu angajatã undeva pentru mai mult de trei luni. Sunt autodidactã, nu-mi place sã am ºefi.
Noi proiecte
Vreau sa continui cu documentarele, dar sa incep in paralel sa caut un roman/ povestire romaneasca demna de o adaptare si productie internationale. Totodata, as vrea ca in 2007 sa-l aduc in UK pentru un concert pe cel care a facut soundtrack-ul "The Grandparents", artistul emerit Grigore Lese.
Despre Romania si industria filmului
Nu in ultimul rand, cum presa e libera, as dori sa-mi exprim opinia despre situatia filmului in Romania. La 16 ani de la Revolutie, asa zisa industrie a filmului in Romania ramane foarte slab dezvoltata, traind efectiv din ceea ce principalele studiouri de film din Romania reusesc sa aduca in tara ca productii internationale. Regizorii romani par blocati in anumite teme, pe care le repeta obsesiv. Majoritatea eroilor filmelor de fictiune romanesti sunt fie romani treziti din hipnoza comunismului care vor sa reuseasca in viata "no matter how" - de unde filme cu prostituate, mafie, parveniti, smecheri; fie, in extremis, filme cu eroi care au renuntat si se lasa victime ale noului sistem, ale fostilor securisti etc. Putine au fost filmele care m-au impresionat, dintre acestea amintind pe cele ale regizorului meu preferat din noua generatie de dupa '89, Nae Caranfil. In fine, sa ne gandim la filmele care s-ar putea face avand in vedere bogatia culturii, traditiilor si, mai ales, a literaturii romane. Nu am auzit dupa '89 de nici un film cu tema fantastica (fie thriller sau horror), pentru copii (animatie etc), erotic sau, de ce nu?, despre tigani- luand partea exotica si sentimentala a culturii si traditiilor lor.
! Evident ca nu ma refer aici la cineastii romani din afara. Unul dintre preferatii mei e Radu Mihaileanu, care locuieste la Paris facand filme despre evrei.
PROIECTE DE VIITOR
Daca ar fi sa fac un bilant:
- am realizat un film de 3 minute, impreuna cu un neamt; filmul a facut parte dintr-un proiect numit "Cityzooms, Hanovra 2.006" (octombrie 2.006)
- m-am mutat din Marea Britanie (Scotia) la Dublin (incepand cu oct. 2006)
- pentru decembrie pregatesc premiera irlandeza a aceluiasi "The Grandparents".
* Filmul a fost selectionat de Institutul Cultural Bucuresti si trimis inclus ICR din Londra asa ca e probabil sa-l poti vedea in 2007.

In rest? Am in plan sa fac inca un documentar in 2007, filmat tot in Romania, insa trebuie sa gasesc finantare aici, in Dublin.
Mai sper ca, tot in 2007, voi reusi sa scriu scenariul primului meu film de fictiune.

www.ioanajoca.com


Premiera irlandeza a filmului de debut regizat de Ioana JOCA:

“The Grandparents” (35 min)

Dubla nominalizare in 2005 la Premiile Academiei Britanice de Teatru si Film (BAFTA)-

“Cea mai buna opera de debut”

&

“Cel mai bun regizor debutant”.

Vineri, 8 decembrie, in FILMBASE (pe Curved St. / zona Temple Bar), la 19.30.

Pret bilete: €5 (intreg) sau €2 (redus pentru membrii WFTV & Filmbase).

Scenarista si regizoarea, Ioana Joca, va fi de fata pentru a-si prezenta filmul. Dupa premiera, va avea loc o scurta sesiune de intrebari-raspunsuri intre Ioana si public, in cursul careia se va servi vin.

Rezervari la:

ioana-joca@excite.com
This email address is being protected from spam bots, you need Javascript enabled to view it

+353 (0)8723 18596 (Ioana Joca)

www.ioanajoca.com

www.wftvireland.com

MADY BENSON

www.romani.co.uk



In memoria celei ce a fost Madalina Benson(19th November 1973 - 23rd of November 2002)



Madalina Benson, a incetat din viata in data de 23 Noiembrie 2002, la doar patru zile dupa ce implinise varsta de 29 de ani.
Sotul ei Andrew a cunoscut-o pe Madalina in 1998, in timpul vizitei sale in Romania. Pe atunci, imaginea Romaniei in afara purta inca amprenta dictaturii comuniste. Cu ajutorul Madalinei, Andrew a descoperit o altfel de Romanie, asa cum este ea, cu oameni simpli si cu traditii deosebite. In multe privinte, Mady a avut o viata destul de complicat, dar prin ceea ce a realizat, a ramas o persoana demna de admirat. A avut intr-adevar o personalitate puternica, stia sa se descurce in orice situatie si a mers intodeauna mai departe. Si-a finantat singura studiile universitare, a participat la concursul "Miss Romania", a fost membru in Consiliul de Industrie si Comert din Galati, orasul ei natal.
Cand a venit in Anglia, a pus bazele website-ului pentru comunitatea romaneasca de aici, iar in 2002 a fost invitata la Forumul Presei Romane de Pretutindeni, editie desfasurata la Bucuresti. " A fost intodeauna mandra de origine e, de faptul ca e romanca", spune Andrew. Pentru Mady, orice discutie in contradictoriu se incheia cu replica"Romania mea, si atat". "Era foarte legata de Romania, si m-a facut si pe mine sa ajung sa iubesc si sa apreciez tot ceea ce este legat de aceasta tara", povesteste sotul ei Andrew. "Prietenii romani sunt fantastici si apreciez poporul roman pentru ca sunt oameni cu un suflet cald, oameni deosebiti".
La 4 ani de la moartea Madalinei, sotul ei Andrew, incearca inca sa gaseasca raspunsuri pe care medicii nu i le-au oferit inca. "Trebuie sa intelegem de ce a murit Mady. Cineva asa de tanar ca Mady moare si tu nici macar nu stii de ce. E un sentiment de durere cumplita care ma urmareste si azi."
Mady a fost o femeie deosebita si nimeni din cei care au cunoscut-o n-au putut sa o uite. Sufletul ei cald si iubitor, personalitatea puternica si mai ales frumusetea ei unica ramane inca in amintirea celor care au cunoscut-o.

Azi Mady ar fi implinit 33 de ani. Sa ne amintim cu totii de ea si sa credem ca de acolo de unde e, priveste si vegheaza asupra noastra.